Luna motiunii de cenzura

SITUATIA POLITICA septembrie 2007
Publicata la 30 septembrie 2007

Abstract
Evenimentul politic central al lunii septembrie a fost fara indoiala motiunea de cenzura pe care PSD a depus-o impotriva Guvernului Tariceanu. Desi documentul va fi supus dezbaterii si votului Parlamentului la inceputul lunii viitoare, el a reprezentat principalul resort care a mobilizat actorii politici si a configurat scena politica in septembrie. Toate miscarile politice au avut ca reper si au fost conditionate de demersul social-democrat. Ca atare, septembrie poate fi declarata “luna motiunii”.

Fragmente din raportul inspectorilor CSM, realizat in urma inspectarii activitatii DNA, au fost prezentate de media inainte ca documentul sa fie facut public in cadrul dezbaterii sale de sectia de procurori a Consiliului. Datele documentului indica importante probleme in organizarea Sectiei de combatere a infractiunilor conexe celor de coruptie, cea condusa de procurorul Doru Tulus. Raportul inspectorilor CSM reclama nerespectarea procedurilor legale in desfasurarea urmaririi penale, stabilirea gresita a termenelor juridice si adoptarea unor decizii penale incorecte. Anchetele efectuate de catre procurorii DNA constituie unul dintre principalele evenimente mediatice care au afectat scena politica. Amploarea lor imagologica este demonstrata atat de numarul relativ ridicat de oficiali aflati in atentia institutiei, cat si de pozitia ocupata de catre acestia (fosti sau actuali membri ai Cabinetului). Declansarea anchetelor si implicarea in logic a procedurilor comisiei de avizare aflate in subordinea Presedintiei a permis reactivarea temei caracterului politic al anchetelor efectuate de catre DNA, corectitudinea si oportunitatea lor fiind pusa inca o data sub semnul intrebarii.

Dupa amanarea din primavara a scrutinului pentru Parlamentul European cand premierul Tariceanu a invocat nevoia de liniste pe scena politica pentru ca alegerile sa nu fie “bruiate” de tematica interna conflictuala, momentul septembrie 2007 nu pare a fi mai oportun, raportat la dinamica politica din primavara. Din contra, conflictul permanent de la acea vreme dintre PNL si PD a fost substituit cu o criza generalizata care a inglobat toate paliere vietii politice. Creditate a fi un moment al adevarului (pe fondul suspiciunilor legate de scorurile prezentate de institutele de sondare a opiniei), alegerile pentru Parlamentul European reprezinta repere pentru fiecare partid in parte. Chiar daca miza este una externa, dimensiunea imagologica a alegerilor europene este cea care va prevala.

Din punct de vedere politic, inceputul lunii a fost marcat de esecul negocierilor dintre UDMR si Lazlo Tokes in ceea ce priveste alcatuirea listei de candidati pentru alegerile europene. In acest cadru, UDMR a desemnat o lista de candidati care sa poata contrabalansa avantajul imagologic de care dispune episcopul reformat. Daca initial s-a pus problema candidaturii lui Marko Bela, in final cap de lista a fost propus Gyorgy Frunda. In plus, pe fondul aparitiei unor noi dosare la DNA pe numele sau, principalul candidat al UDMR, Zsolt Nagy, a declinat propunerea pe lista. Luna septembrie a fost marcata de intetirea dezbaterilor pe marginea depunerii motiunii de cenzura si de posibilele sale consecinte la nivel politic. Dezbaterile politice s-a tensionat si pe fondul informatiilor care idicau posibilitatea ca aceasta motiune sa treaca, situatie unica dupa 1990. Dupa cum era de asteptat, au aparut din nou sondaje oarcum disonante, fiecare prezentand alta realitate politica, doua fiind publicate in zilele premergatoare dezbaterii motiunii cu referire directa la consecintele acesteia asupra partidelor. Cronologic, au fost date publicitatii studii ale IMAS(cu perioada de culegere a datelor 8-15 august), INSOMAR (29 august – 4 septembrie), BCS (6-15 septembrie), CURS (28 august – 6 septembrie) si, din nou, IMAS (8-22 septembrie), ultimele doua studii fiind publicate chiar in preziua votarii motiunii de cenzura depuse de PSD. Primul studiuu IMAS a fost comentat in analiza de luna trecuta.

Alegerea noului Patriarh al BOR si intronizarea oficiala preafericitului Daniel in aceasta functie au fost cele doua evenimente care au tinut capul de afis al principalelor cotidiene si televiziuni din Romania in luna septembrie. Primul eveniment a avut loc pe data de 12 septembrie iar cel de-al doilea 30 septembrie.

Guvernul si Presedintia par sa fi ajuns la un acord cu privire la numirea ambasadorilor din capitalele Rusiei, SUA si Marii Britanii, precum si a celui de la Bruxelles. Intre timp insa, problemele diplomatice dintre Romania si Republica Moldova continua. Autoritatilor moldovene solicita punerea sub urmarire penala a fostului consul de la Chisinau. Acesta a fost retras de la post de ministrul Adrian Cioroianu. Pe fondul acestei situatii, presedintele Romaniei a cerut public MAE sa simplifice procedurile de acordare a cetateniei romane pentru moldoveni, indiferent daca acestia sunt de origine romana sau rusa. Declaratiile sale au fost calificate in mod negativ atat la nivelul oficialitatilor europene, cat si in plan intern.

Spre finalul lunii, pe fondul mortii celui de a-l doilea soldat roman in Irak, a revenit in discutie problema retragerii trupelor. In timp ce mai multi membri ai PNL l-au acuzat pe Traian Basescu pentru incapatanarea de a nu accepta cererea de retragere propusa de liberali anul trecut, ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, a sustinut ca acea solicitare a fost facuta intr-un mod neinspirat si pripit. contradictie cu majoritatea propriului electorat prezent la urne, a fost UDMR.